murmura
/mur.muˈra/Etimologie
Din latină murmurare, franceză murmurer.
Definiții
- (v.tranz. și intranz.) a rosti cuvinte sau a intona o melodie încet, nedeslușit, monoton, șoptit.
- (v.intranz.) a protesta cu jumătate de glas; a se plânge, a cârti, a bombăni.
- (v.intranz.) (la pers. 3) a produce un zgomot ușor și continuu; a fremăta; a susura.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru murmura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | murmura | murmurau |