← înapoi la căutare

mura

/muˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Probabil dintr-un latină *mula sau derivat regresiv din moare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve.
  2. (v.refl.) (despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) a deveni acru și bun de mâncat.
  3. a conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare.
  4. a muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); apune la topit.
  5. (fig.) a uda tare, până la piele.
  6. (eufem.) a uda cu urină (mai ales un așternut, scutece etc.).
  7. (eufem. despre copiii mici) a urina (în pat, în scutece etc.).
  8. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mura.

Exemple

  • A mura legume.
  • Varza s-a murat.

Declinare

CazSingularPlural
verbmuramurau

Sinonime: 1: saramura, 2: (se) acri, 4: topi, 5: uda

murând

/muˈrɨnd/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din mura.

Definiții

  1. forma de gerunziu pentru mura.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică