mraniță
/'mra.ni.ʦə/Etimologie
Origine îndoielnică. Pare derivat din slavă (bulgară) chrana („aliment”, confer hrană) și bulgară hranen („îngrășat”). Derivare dintr-un slav *mranica (Scriban) nu este convingătoare. Poate dintr-o formă neatestată *smradunica.
Definiții
- îngrășământ agricol obținut din gunoi de grajd fermentat sau din descompunerea altor materii organice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mraniță | — |
| genitiv-dativ | mraniței | — |
| articulat | mranița | — |