movilă

Etimologie

Origine îndoielnică. Coincide cu slavă mogyla. A fost considerat drept cuvânt slav (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Miklosich, Lexicon, 378; Cihac, II, 204; Danicic, III, 264); dar e cuvânt străin în slavă (Berneker, II, 69; Vasmer, II, 143). Derivare din albaneză nu pare posibilă (Barič, Alb. St., I, 51), dată fiind extensiunea cuvântului; și cu atât mai puțin explicația sârbo-croată gomila prin greacă γέμω (gémo, „a fi plin”) (Mladenov 105). E mai probabil că-i vorba de un cuvânt român de natură expresivă. Atât familia lui moc-, confer moacă („căpățână”), cât și cea a lui mot- („măciulie”) ar fi putut produce un *mogâlă, confer mogâldă, modâlcă, sau mai înainte verbul moghili, prin intermediul sufixului expresiv -li. Movilă în loc de moghilă este efectul destul de recent al unui hiperurbanism moldovenesc. Numai un cuvânt român poate explica larga extensiune a unui cuvânt neslav în mediul slav; cu atât mai mult, cu cât gorganele numite așa sunt caracteristice Dunării de Jos și Ucrainei de Sud.

Definiții

1. ridicătură de pământ, naturală, de formă conică, de obicei, mai mică decât dealul, aflată în regiunile de câmpie sau de podișuri; măgură.

Declinare