verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză mortifier < latină mortificare.
Definiții
- (v.tranz.) a supune la chinuri fizice sau morale.
- (fig.) a batjocori, a umili.
- (v.refl.) a se cangrena, a se necroza.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | mortifica | mortificau |
Sinonime: 1: schingiui, tortura, 2: înjosi, umili, 3: cangrena, necroza, putrezi
mortificat
/mor.ti.fi'kat/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a mortifica.
Definiții
- (despre țesuturi organice) care nu mai este viu; mort, distrus; necrozat, cangrenat.
- rartorturat, chinuit.