mormăi

Etimologie

Din mor + m (or) + sufixul -ăi.

Definiții

1. (v.intranz.) (despre urși) a scoate sunete scurte și joase, caracteristice speciei; a mormorosi.
2. (v.intranz.) (p.ext.) (despre alte animale) a scoate sunete groase asemănătoare cu ale ursului.
3. (v.intranz.) (fig.) (despre oameni) a vorbi nedeslușit, pe un ton coborât sau nazal, de obicei cu intenția de a manifesta o nemulțumire; a bombăni, a mârâi.

Declinare