monta
/monˈta/Etimologie
Din franceză monter. Din montă.
Definiții
- (v.tranz.) a fixa la locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic; a asambla, a îmbina.
- a fixa, a amplasa la locul de funcționare o parte a unui mecanism, a unui obiect.
- a fixa pietre prețioase într-o bijuterie.
- a pregăti reprezentarea unui spectacol artistic, a pune în scenă.
- (fig.) a pune la cale.
- a întărâta pe cineva împotriva cuiva; a ațâța.
- (v.tranz.) (despre animale masculine) a efectua o montă, a fecunda.
Exemple
- A monta un utilaj.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | monta | montau |
Sinonime: 1: asambla, 2: instala, 4: regiza
Antonime: demonta, dezasambla