← înapoi la căutare

monofonie

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză monophonie, engleză monophony.

Definiții

  1. (fiz.) procedeu tehnic de transmitere și captare a sunetului prin intermediul unui singur canal.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmonofonie
genitiv-dativmonofoniei
vocativmonofonie
articulatmonofonia

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică