molură
/mo'lu.rə/Etimologie
Origine necunoscută. Poate în legătură cu mălură.
Definiții
- (bot.) (Foeniculum vulgare) plantă erbacee aromatică cu flori galbene dispuse în umbele, ale cărei fructe sunt întrebuințate în medicină; molotru.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | molură | moluri |
| genitiv-dativ | molurii | molurilor |
| vocativ | molură | molurilor |
| articulat | molura | molurile |
Sinonime: (bot.) fenicul, (reg.) molotru, secărea, anason-dulce, anason-mare, anason-nemțesc, chimen-dulce