verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.tranz.) a mesteca un aliment în gură cu greutate (din cauza lipsei dinților); a clefăi, a morfoli; (p.ext.) a mânca încet, fără poftă.
- (v.tranz.) a roade în dinți sau a învârti prin gură un lucru necomestibil.
- (v.tranz.) (fig.) a rosti (ceva) nedeslușit; a îngăima.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | molfăea | molfăeau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- acțiunea de a molfăi și rezultatul ei; zgomot produs de cel care molfăie; molfăială, molfăire, molfăitură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | molfăit | molfăite |
| genitiv-dativ | molfăitului | molfăitelor |
| vocativ | molfăitule | molfăitelor |
| articulat | molfăitul | molfăitele |