molfăi
/mol.fə'i/Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.tranz.) a mesteca un aliment în gură cu greutate (din cauza lipsei dinților); a clefăi, a morfoli; (p.ext.) a mânca încet, fără poftă.
- (v.tranz.) a roade în dinți sau a învârti prin gură un lucru necomestibil.
- (v.tranz.) (fig.) a rosti (ceva) nedeslușit; a îngăima.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | molfăea | molfăeau |