modalitate
/mo.da.li'ta.te/Etimologie
Din franceză modalité.
Definiții
- procedeu, mijloc, metodă folosită în vederea realizării unui scop.
- (log.) determinare a caracterului necesar, contingent, posibil sau imposibil al unei judecăți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | modalitate | modalități |
| genitiv-dativ | modalității | modalităților |
| articulat | modalitatea | modalitățile |
Sinonime: 1: mod, manieră, 2: regim