moțăit
/mo.ʦəˈit/Etimologie
Din a moțăi.
Definiții
- moțăială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | moțăit | moțăituri |
| genitiv-dativ | moțăitului | moțăiturilor |
| vocativ | moțăitule | moțăiturilor |
| articulat | moțăitul | moțăiturile |
Din a moțăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | moțăit | moțăituri |
| genitiv-dativ | moțăitului | moțăiturilor |
| vocativ | moțăitule | moțăiturilor |
| articulat | moțăitul | moțăiturile |
Din moț + sufixul -ăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | moțăea | moțăeau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică