mlacă
/mla.kə/Etimologie
Din bulgară млака (mlaka), sârbocroată mlaka.
Definiții
- (reg.) mlaștină, smârc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mlacă | mlăci |
| genitiv-dativ | mlăcii | mlăcilor |
| vocativ | mlacă | mlăcilor |
| articulat | mlaca | mlăcile |
Din bulgară млака (mlaka), sârbocroată mlaka.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mlacă | mlăci |
| genitiv-dativ | mlăcii | mlăcilor |
| vocativ | mlacă | mlăcilor |
| articulat | mlaca | mlăcile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică