mitocan
/mi.to'kan/Etimologie
Din mitoc + sufixul -an.
Definiții
- om cu comportări grosolane, vulgare; bădăran, mojic.
- (înv.) locuitor de la periferia unui oraș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mitocan | mitocani |
| genitiv-dativ | mitocanului | mitocanilor |
| vocativ | mitocanule | mitocanilor |
| articulat | mitocanul | mitocanii |