mistuitor
/mis.tu.i'tor/Etimologie
Din a mistui + sufixul -tor.
Definiții
- care mistuie; distrugător, nimicitor.
- (fig.) care chinuiește (sufletește), care distruge moral și fizic (încetul cu încetul).
Din a mistui + sufixul -tor.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică