verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din italiană mistificare. Confer franceză mystifier.
Definiții
- (v.tranz.) a induce în eroare; a înșela; p. ext. a denatura, a falsifica adevărul.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mistifica.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | mistifica | mistificau |
Sinonime: ademeni, amăgi, denatura, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa
mistificați
/mis.ti.fiˈkaʦʲ/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din mistificat.
Definiții
- forma de masculin plural pentru mistificat.
mistificați
/mis.ti.fiˈkaʦʲ/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru mistifica.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru mistifica.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru mistifica.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru mistifica.