← înapoi la căutare

mistifica

/mis.ti.fiˈka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din italiană mistificare. Confer franceză mystifier.

Definiții

  1. (v.tranz.) a induce în eroare; a înșela; p. ext. a denatura, a falsifica adevărul.
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mistifica.

Declinare

CazSingularPlural
verbmistificamistificau

Sinonime: ademeni, amăgi, denatura, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa

mistifică

/misˈti.fi.kə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din mistifica.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru mistifica.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru mistifica.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mistifica.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru mistifica.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică