mister
/mis'ter/Etimologie
Din franceză mystère < latină mysterium.
Definiții
- ceea ce este (încă) necunoscut, neînțeles sau nedescoperit; taină; secret.
- dogmă creștină pe care biserica o consideră inaccesibilă rațiunii omenești.
- (la pl.) ritualuri religioase în Grecia și Roma antică la care participau doar cei inițiați.
- (la pl.) lucrare dramatică specifică evului mediu, cu caracter religios sau laic, reprezentată cu prilejul unor sărbători (religioase).
- (mai ales în Anglia) termen de adresare către un bărbat care nu are titlu nobiliar; domn.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mister | mistere |
| genitiv-dativ | misterului | misterelor |
| vocativ | misterule | misterelor |
| articulat | misterul | misterele |