miorcăi
/mjor.kəˈi/Etimologie
Din miorc + sufixul -ăi.
Definiții
- (v.intranz.) (despre broaște) a orăcăi.
- (v.intranz. și refl.) (fig.) (despre copii) a (se) smiorcăi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | miorcăea | miorcăeau |
miorcăit
/mjor.kəˈit/Etimologie
Din a miorcăi.
Definiții
- faptul de a (se) miorcăi; orăcăit; (fig.) smiorcăit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | miorcăit | — |
| genitiv-dativ | miorcăitului | — |
| vocativ | miorcăitule | — |
| articulat | miorcăitul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică