← înapoi la căutare

mija

/mi'ʒa/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a miji (derivat regresiv).

Definiții

  1. (reg.; adesea cu determinări) nume dat unor jocuri de copii; mijoarca.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmijămiji
genitiv-dativmijiimijilor
vocativmijămijilor
articulatmijamijile

miji

/miˈʒi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din bulgară мижа (miža).

Definiții

  1. (v.intranz.) (la pers. 3) a începe să se zărească; a apărea, a se ivi.
  2. (v.intranz.) (despre plante) a răsări, a încolți.
  3. (v.intranz.) a strânge parțial pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se acomoda cu lumina ori cu întunericul.
  4. (v.intranz.) (despre ochi) a se închide (de somn sau de oboseală).

Exemple

  • Mijea ochii.

Declinare

CazSingularPlural
verbmijeamijeau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică