miezuitor
/mje.zu.i'tor/Etimologie
Din miez + sufixul -uitor.
Definiții
- muncitor într-o turnătorie care pregătește miezul tiparelor în care se toarnă metalul topit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | miezuitor | miezuitori |
| genitiv-dativ | miezuitorului | miezuitorilor |
| vocativ | miezuitorule | miezuitorilor |
| articulat | miezuitorul | miezuitorii |