micuț
/mi'kuʦ/Etimologie
Din mic + sufixul -uț.
Definiții
- diminutiv al lui mic; mititel, micșor.
Din mic + sufixul -uț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | micuț | micuțe |
| genitiv-dativ | micuțului | micuțelor |
| vocativ | micuțule | micuțelor |
| articulat | micuțul | micuțele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică