mișelie
/mi.ʃe'li.e/Etimologie
Din mișel + sufixul -ie.
Definiții
- caracter specific omului mișel; faptă, purtare, atitudine de om mișel; ticăloșie, mârșăvie, infamie.
- (înv.) sărăcie, mizerie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mișelie | mișelii |
| genitiv-dativ | mișeliei | mișeliilor |
| vocativ | mișelie | mișeliilor |
| articulat | mișelia | mișeliile |