metrică
/ˈme.tri.kə/Etimologie
Din metric.
Definiții
- ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice; totalitatea regulilor privind măsura versului; sistem de construire ritmică a versului.
- ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului.
- (mat., fiz.) tensorul metric al unei varietăți diferențiabile (ex. metrica Schwarzschild).
- (înv. și reg.) registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | metrică | metrici |
| genitiv-dativ | metricii | metricilor |
| vocativ | metrică | metricilor |
| articulat | metrica | metricile |