metopă
/me'to.pə/Etimologie
Din franceză métope.
Definiții
- element decorativ constând dintr-o placă, de obicei cu basoreliefuri, care separă triglifele unei frize dorice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | metopă | metope |
| genitiv-dativ | metopei | metopelor |
| articulat | metopa | metopele |