metal
/me'tal/Etimologie
Din franceză métal.
Definiții
- nume generic dat oricărui element chimic cu luciu caracteristic, bun conducător de căldură și de electricitate, maleabil și ductil, de obicei solid la temperatura obișnuită; (p.ext.) aliaj format din două sau mai multe asemenea elemente chimice, din aceste elemente și alte materiale etc.
- (fig.) bani.
- (pop.; la pl.) substanță chimică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | metal | metale |
| genitiv-dativ | metalului | metalelor |
| vocativ | metalule | metalurilor |
| articulat | metalul | metalele |