merchez
/mer'kez/Etimologie
Din turcă merkez.
Definiții
- (reg.; astăzi rar) tâlc (ascuns) al unui lucru; taină, rost, semnificație.
- (fam.) șmecherie, șiretlic, truc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | merchez | merchezuri |
| genitiv-dativ | merchezului | merchezurilor |
| vocativ | merchezule | merchezurilor |
| articulat | merchezul | merchezurile |