menitor
/me.ni'tor/Etimologie
Din a meni + sufixul -tor.
Definiții
- (înv.) cel care prevestește ceva; prevestitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | menitor | menitori |
| genitiv-dativ | menitorului | menitorilor |
| vocativ | menitorule | menitorilor |
| articulat | menitorul | menitorii |