menajare
/me.na'ʒa.re/Etimologie
Din a menaja.
Definiții
- faptul de a (se) menaja; menajament.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | menajare | menajări |
| genitiv-dativ | menajării | menajărilor |
| vocativ | menajare | menajărilor |
| articulat | menajarea | menajările |