memoriu
Etimologie
Din latină memorium, franceză mémoire.
Definiții
- expunere scrisă, amănunțită și documentată, asupra unei probleme, unei situații etc.
- (la pl.) colecție de conferințe, comunicări, discuții etc. ale unei societăți științifice.
- (la pl.) lucrare beletristică cu caracter evocator, conținând însemnări asupra evenimentelor petrecute în timpul vieții autorului (și la care el a luat parte).
- petiție, cerere (colectivă) în care motivele sunt expuse pe larg.
- (în vechea organizare a armatei) dosar personal al unui ofițer sau al unui subofițer.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | memoriu | memorii |
| genitiv-dativ | memoriului | memoriilor |
| vocativ | memoriule | memoriilor |
| articulat | memoriul | memoriile |