melodie
/me.lo'di.e/Etimologie
Din neogreacă μελοδια (melodía), italiană melodia, franceză mélodie.
Definiții
- succesiune de sunete îmbinate după regulile ritmului și ale modulației, pentru a alcătui o unitate cu sens expresiv.
- compoziție muzicală, cântec.
- (fig.) sonoritate plăcută; armonie, muzicalitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | melodie | melodii |
| genitiv-dativ | melodiei | melodiilor |
| vocativ | melodie | melodiilor |
| articulat | melodia | melodiile |