mecăi
/me.kə'i/Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz.) (despre capre, rar despre iepuri; la pers. 3) a scoate strigăte caracteristice speciei.
- (v.intranz.) (fig.) (ir.; despre oameni) a vorbi sau a cânta cu voce tremurată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | mecăea | mecăeau |