meșterie
/meʃ.te'ri.e/Etimologie
Din meșter + sufixul -ie.
Definiții
- (înv. și reg.) meserie; (p.gener.) profesiune.
- măiestrie, pricepere, îndemânare.
- însușire (ascunsă) a unui obiect.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | meșterie | meșterii |
| genitiv-dativ | meșteriei | meșteriilor |
| vocativ | meșterie | meșteriilor |
| articulat | meșteria | meșteriile |