mastic
/mas'tik/Etimologie
Din franceză mastic.
Definiții
- masă constituită dintr-un amestec de substanțe minerale și vegetale care se întărește în contact cu aerul (folosită la lipit, la chituit etc.).
- rășină aromatică de origine vegetală, provenită dintr-un arbore tropical (folosită la fabricarea lacurilor, chiturilor etc.).
- amestec conținând colofoniu, ceară și alte substanțe, folosit pentru a unge locurile de altoire și rănile copacilor.
- suc rășinos aromatic extras din trunchiul unui arbore tropical, care servește la fabricarea unor băuturi alcoolice, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mastic | masticuri |
| genitiv-dativ | masticului | masticurilor |
| articulat | masticul | masticurile |