← înapoi la căutare

marmuri

/'mar.murʲ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din marmură.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru marmură.

mărmuri

/mər.muˈri/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din marmură.

Definiții

  1. (v.tranz.) (reg.) a lucra ceva în marmură.
  2. (v.intranz.) (fig.) (înv. și pop.) a înmărmuri, a încremeni (de frică, groază).

Declinare

CazSingularPlural
verbmărmureamărmureau

marmură

/'mar.mu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină marmor, marmoris.

Definiții

  1. rocă calcaroasă cristalină, de diverse culori, care se poate ciopli și lustrui, întrebuințată la lucrări de sculptură și arhitectură.
  2. bloc sau bucată de marmură cioplită și lustruită; sculptură, statuie de marmură.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmarmurămarmuri
genitiv-dativmarmuriimarmurilor
vocativmarmurămarmurilor
articulatmarmuramarmurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică