marmotă
/mar'mo.tə/Etimologie
Din franceză marmotte, care provine din italiană marmotta < latină populară mures montani < mus monti („șobolan de munte”).
Definiții
- (zool.) (Marmota) gen de mamifere rozătoare cu corpul scurt și gros, cu blană cenușie, care hibernează.
- (p.restr.) animal care face parte din acest gen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | marmotă | marmote |
| genitiv-dativ | marmotei | marmotelor |
| vocativ | marmotă, marmoto | marmotelor |
| articulat | marmota | marmotele |
Sinonime: Marmota marmota: (zool.) (rar) bursuc, (înv.) pință