marchitănie
Etimologie
Din marchitan + sufixul -ie.
Definiții
- locul unde își expunea mărfurile un marchitan; (p.ext.) mărfurile pe care le vindea marchitanul.
- mărfuri metalice mărunte și variate, de uz casnic.
- negustorie pe care o făcea un marchitan; comerț cu articole de marchitănie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | marchitănie | marchitănii |
| genitiv-dativ | marchităniei | marchităniilor |
| vocativ | marchitănie | marchităniilor |
| articulat | marchitănia | marchităniile |