substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză marche, germană Marsch.
Definiții
- mers, deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat (într-o anumită formație).
- (înv.) distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore.
- acțiune militară viguroasă îndreptată asupra unui obiectiv.
- probă atletică de mers rapid pe distanțe lungi.
- (p.gener.) deplasare, drum, cursă (obositoare).
- compoziție muzicală puternic ritmată, care adesea reglează cadența pasului unei formații, a unui cortegiu etc.
- compoziție literară în versuri, scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | marș | marșuri |
| genitiv-dativ | marșului | marșurilor |
| vocativ | marșule | marșurilor |
| articulat | marșul | marșurile |
interjecție?Ce este un interjecție?Exprimă o senzație, un sentiment sau un îndemn, fără funcție sintactică.Ex.: ah, vai, of, hop, hai
Definiții
- cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat.
- cuvânt cu care se gonește un câine sau, (p.gener.), un om.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză marche, germană Marsch.
Definiții
- (v.intranz.) (franțuzism) a cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune.
- (v.intranz.) a se lăsa corupt.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | marșa | marșau |