mantie
/'man.ti.e/Etimologie
Din slavă mantija.
Definiții
- haină lungă și largă, care se poartă peste alte haine.
- haină de postav, lungă și largă, purtată de călugări.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mantie | mantii |
| genitiv-dativ | mantiei | mantiilor |
| articulat | mantia | mantiile |