← înapoi la căutare

mansuetudine

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din italiană mansuetudine < latină mansuetudo, mansuetudinis.

Definiții

  1. (livr.) blândețe, bunătate; îngăduință, răbdare; milă, omenie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmansuetudine
genitiv-dativmansuetudinii
vocativmansuetudine
articulatmansuetudinea

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică