manșă
/'man.ʃə/Etimologie
Din franceză manche.
Definiții
- pârghie folosită la comanda aripioarelor și a profundorului unui avion; (p.gener.) mâner, manivelă.
- fiecare din etapele în care se împart unele probe sportive (de tir, de motociclism etc.) (v.) repriză.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | manșă | manșe |
| genitiv-dativ | manșei | manșelor |
| vocativ | manșă | manșelor |
| articulat | manșa | manșele |