← înapoi la căutare

magnificență

/mag.ni.fi'ʧen.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză magnificence, italiană magnificenza.

Definiții

  1. (livr.) grandoare, măreție; fast, lux ieșit din comun.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmagnificențămagnificențe
genitiv-dativmagnificențeimagnificențelor
vocativmagnificențămagnificențelor
articulatmagnificențamagnificențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică