magnetofon
/mag.ne.to'fon/Etimologie
Din franceză magnétophone.
Definiții
- aparat pentru înregistrarea semnalelor sonore pe o bandă magnetică sau pe un fir metalic și reproducerea lui ulterioară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | magnetofon | magnetofoane |
| genitiv-dativ | magnetofonului | magnetofoanelor |
| articulat | magnetofonul | magnetofoanele |