magistru
/ma'ʤis.tru/Etimologie
Din latină magister. Confer germană Magister.
Definiții
- (livr.) profesor (în raport cu elevii săi); dascăl.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | magistru | magiștri |
| genitiv-dativ | magistrului | magiștrilor |
| vocativ | magistrule | magiștrilor |
| articulat | magistrul | magiștrii |