măscărici
/məs.kəˈriʧʲ/Etimologie
Din a măscări + sufixul -ici.
Definiții
- actor de comedie în teatrul popular (de circ, de bâlci etc.) care execută și numere de acrobație, muzicale, de dresură etc.; saltimbanc, paiață, clovn.
- epitet depreciativ pentru un om neserios, ridicol.
- (în evul mediu) persoană angajată la curțile regale sau senioriale pentru a amuza asistența; bufon.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | măscărici | măscărici |
| genitiv-dativ | măscăriciului | măscăricilor |
| vocativ | măscăriciule | măscăricilor |
| articulat | măscăriciul | măscăricii |