mărinimie
/mə.ri.niˈmi.e/Etimologie
Din mare + inimă + sufixul -ie (după latină magnanimitas).
Definiții
- bunăvoință, înțelegere, bunătate, generozitate.
- (înv.) bărbăție, curaj.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărinimie | — |
| genitiv-dativ | mărinimiei | — |
| vocativ | mărinimie | — |
| articulat | mărinimia | — |