mărăraș
/mə.rə'raʃ/Etimologie
Din mărar + sufixul -aș.
Definiții
- diminutiv al lui mărar.
- (bot.) (Oenanthe aquatica) plantă erbacee acvatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și cu flori albe, foarte asemănătoare cu mărarul; chimion-de-apă (sau chimion-de-baltă).
Exemple
- Foaie verde mărăraș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărăraș | — |
| genitiv-dativ | mărărașului | — |
| vocativ | mărărașule | — |
| articulat | mărărașul | — |
Sinonime: 1: mărărel, 2: (bot.) (reg.) joină, chimion-de-apă, chimion-de-baltă, cucuțică-de-bălți, mărariu-bălților, petrunjelul-broaștelor