mărăciniș
/mə.rə.ʧi'niʃ/Etimologie
Din mărăcine + sufixul -iș.
Definiții
- desiș de mărăcini, loc acoperit cu mărăcini; mărăcinet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărăciniș | mărăcinișuri |
| genitiv-dativ | mărăcinișului | mărăcinișurilor |
| vocativ | mărăcinișule | mărăcinișurilor |
| articulat | mărăcinișul | mărăcinișurile |