mânecat
/mɨ.ne'kat/Etimologie
Din a (se) mâneca.
Definiții
- faptul de a (se) mâneca.
- zorii zilei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mânecat | — |
| genitiv-dativ | mânecatului | — |
| vocativ | mânecatule | mânecatelor |
| articulat | mânecatul | — |
mâneca
/mɨ.neˈka/Etimologie
Din latină manĭcāre.
Definiții
- (v.refl. și intranz.) (pop.) a se scula dis-de-dimineață; a pleca dis-de-dimineață; p. gener. a porni, a pleca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | mâneca | mânecau |
Sinonime: se scula, se trezi
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică